Parisul Estului

ALEGEREA REDACȚIEI
timp de citire: 4 minute

Marc R. • Ianuarie 12, 2021




Foto: inyourpocket.com

Săpăturile arheologice au dezvăluit dovezi ale așezărilor în București care datează din perioada neolitică. Prima apariție scrisă a numelui București datează din 1459, când a fost consemnată într-un document semnat al lui Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești. Vlad Țepeș a construit cetatea Bucureștiului – prima dintre numeroasele fortificații – cu scopul de a-i ține departe pe turcii care amenințau existența statului valah.

După 1716, guvernul nu mai era în mâinile prinților nativi, ci era controlat în schimb de fanariote (adică greci originari din districtul Fanar din Constantinopol). În 1821 Bucureștiul a fost centrul unei răscoale populare, condusă de eroul național valah Tudor Vladimirescu, care a pus capăt stăpânirii fanariote. Din nou, în 1848 și 1859, tulburările civice din oraș au jucat un rol în aducerea unirii Țării Românești și Moldovei, urmată în 1862 de proclamarea Bucureștiului drept capitală a statului român. Aceste evenimente, împreună cu o reformă funciară din 1864 și realizarea finală a independenței naționale în războiul din 1877–78, au dat un puternic impuls dezvoltării economice atât a țării, cât și a capitalei sale.

Bucureștiul este alcătuit din mai multe tipuri de arhitectură: istorice, precum Neoclasic și Art Nouveauinterbelic, precum Bauhaus și Art Decoera comunistămodern. Bucureștiul a câștigat porecla de Parisul Estului sau Micul Paris în perioada dintre cele două războaie mondiale. Acest lucru se datorează în principal arhitecturii elegante a orașului București din acele vremuri. Multe clădiri și locuri istorice au fost puternic afectate de cutremure, războaie și programul de sistematizare al lui Ceaușescu. Cu toate acestea, majoritatea clădirilor au fost renovate.

World Monuments Fund, o organizație privată, internațională, non-profit dedicată conservării arhitecturii istorice și a siturilor de patrimoniu cultural din întreaga lume, a făcut un raport în 2016 despre clădirile din București.

Mulți factori amenință acum conservarea patrimoniului urban supraviețuitor. Disputele privind proprietatea au apărut în procesul de inversare a naționalizării proprietăților private. Întârzierile lungi ale sistemului judiciar în soluționarea acestora înseamnă că multe clădiri mai vechi rămân închise și neglijate între timp. În același timp, o economie în creștere a ridicat valorile terenurilor în centrul orașului, oferind un puternic stimulent pentru demolări și reamenajări. Protecțiile administrative și juridice existente nu sunt suficiente pentru a aborda această criză, deoarece autorizațiile de demolare sunt eliberate în mod obișnuit chiar și pentru proprietățile din zonele istorice desemnate care nu au fost încă inventariate în totalitate. Lipsa resurselor tehnice, inclusiv o penurie de meșteri capabili să reproducă decorațiunile din ipsos care împodobeau cele mai distinse clădiri din secolele al XIX-lea și începutul secolului XX, înseamnă că intervențiile inadecvate amenință să le modifice ireversibil trăsăturile cele mai caracteristice. Împreună, aceste provocări degradează inexorabil integritatea structurii urbane, diminuează plăcerea orașului și scad calitatea vieții locuitorilor. Bucureștiul este inclus în World Monuments Watch din 2016 pentru a crea presiune publică pentru a îmbunătăți această situație dramatică. Un moratoriu asupra demolărilor și compilarea unui inventar cuprinzător, limite privind dimensiunea noilor dezvoltări în zonele istorice, precum și o mai mare consultare publică și transparență sunt necesare urgent pentru a proteja Bucureștiul în beneficiul cetățenilor săi și al comunității mondiale.

Orașul are un număr mare de biserici, de obicei mici, în stil bizantin. Pe lângă biserica Curtea Veche (1559), Mănăstirea Antim (1715) și biserica Stavropoleos (1724) prezintă un interes arhitectural considerabil.

Multe dintre teatrele orașului – de exemplu, Teatrul Național „Ion Luca Caragiale” și Opera Națională – au tradiții îndelungate. Bucureștiul este, de asemenea, sediul unei orchestre filarmonice naționale. Printre numeroasele muzee se numără Muzeul Municipiului București și Muzeul Național de Artă, acesta din urmă păstrând mari colecții de artă națională, europeană și din Asia de Est. O colecție etnografică extrem de originală, Muzeul Satului (1936), este alcătuită din case țărănești aduse din diferite părți ale țării.



Mai multe articole de Marc R.


Redactor șef și fondatorul paginii și site-ului web România Intregita.

Primul Domnitor al Principatelor Unite

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite și al statului național România, arhitect al reformei rurale naționale și al emancipării țărănești. Prin alegerea sa ca domn al Moldovei, la 5 ianuarie 1859, și al Țării Românești, la 24 ianuarie 1859, a fost înfăptuită Unirea celor două principate. Cuza s-a născut la 20 martie 1820 la Bârlad, Moldova și a murit la Heidelberg, Germania la 15 mai 1873 când avea 53 de ani.

(mai mult…)

Carol I al României

Foto: descopera.ro

Carol I al României, nume original Karl Eitel Friedrich, Prinz Von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 20 aprilie 1839, Sigmaringen, Prusia [acum în Germania] – decedat la 10 octombrie 1914, Sinaia, România), primul rege al României, a cărui lungă domnie (ca prinț, 1866–81 și ca rege, 1881–1914) a adus o dezvoltare militară și economică notabilă de-a lungul liniilor occidentale.

(mai mult…)

Nicolae Ceaușescu

Nicolae Ceaușescu, (născut la 26 ianuarie 1918, Scornicești, România – mort la 25 decembrie 1989, lângă București), oficial comunist care a fost lider al României din 1965 până când a fost răsturnat și ucis în revoluția din 1989.

(mai mult…)

Vântul Schimbării

Valul revoluțiilor de la sfârșitul anilor 1980 și începutul anilor 1990 a dus la căderea regimului comunist în Europa Centrală și de Est. Evenimentele acestei revoluții au început din Polonia în 1988 și au continuat în Ungaria, Germania de Est, Bulgaria, Cehoslovacia și România. România și Afganistan au fost singurele țări ai căror cetățeni și forțe de opoziție au folosit violența pentru a răsturna regimurile lor comuniste.

(mai mult…)

Orașul Comoară

Cluj in the
Poza: Sorin Colac/Alamy

Clujul este capitala istorică a Transilvaniei, care are o populație mare de studenți și o atmosferă artistică. Se află la 320 km nord-vest de București. Orașul se află pe locul unei vechi așezări dacice, Napoca, pe care romanii au făcut-o municipium.

(mai mult…)

Iașul marilor iubiri

Orașul care a fost ars de tătari în 1513, de otomani în 1538, de trupele imperiale rusești în 1686, a fost lovit de ciumă în 1734, a supraviețuit tuturor acestor tragedii și a devenit centru cultural și economic. Există dovezi arheologice ale așezărilor din zona Iașilor datând din secolele VI-VII și VII-X; aceste așezări conțineau case dreptunghiulare cu cuptoare semicirculare. De asemenea, multe dintre vase (secolele IX-XI) găsite în Iași aveau o cruce, indicând potențial că locuitorii erau creștini.

(mai mult…)

Carol al II-lea al României

Carol al II-lea s-a născut la 3 octombrie 1833 la Sinaia și a murit la 4 aprilie 1953 la Estoril, Portugalia. A fost unul dintre regii României din 1930 până în 1940. Domnia sa controversată a dat naștere unei dictaturi personale, monarhice.

(mai mult…)

Ferdinand I al României

Ferdinand I a fost regele al României între 1914 și 1927. S-a născut la 24 august 1865 în Sigmaringen, Prusia (acum Germania) și a murit în 20 iulie 1927 în Sinaia, Castelul Peleș. Deși era un Hohenzollern și un credincios în forțele germane, s-a alăturat aliaților în Primul Război Mondial.

(mai mult…)

Constantin Cantacuzino (Aviator)

Constantin Cantacuziono nu a fost doar membru al familiei Cantacuzino, a fost aviator și principalul as de luptător al României. Născut în 11 noiembrie 1905 a fost cunoscut publicului ca Bâzu Cantacuzino sau doar Bâzu.

(mai mult…)

Tragic pentru Generația Y, Coșmar pentru Generația Z

Fiind milenari, viața nu este ușoară pentru toată lumea. Deși unii oameni s-au născut independenți din punct de vedere financiar sau într-o clasă superioară, alții care caută un stil de viață și oportunități mai bune, emigrează de obicei.

(mai mult…)