Săpăturile arheologice au dezvăluit dovezi ale așezărilor în București care datează din perioada neolitică. Prima apariție scrisă a numelui București datează din 1459, când a fost consemnată într-un document semnat al lui Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești. Vlad Țepeș a construit cetatea Bucureștiului – prima dintre numeroasele fortificații – cu scopul de a-i ține departe pe turcii care amenințau existența statului valah.

Clujul este capitala istorică a Transilvaniei, care are o populație mare de studenți și o atmosferă artistică. Se află la 320 km nord-vest de București. Orașul se află pe locul unei vechi așezări dacice, Napoca, pe care romanii au făcut-o municipium.

Orașul care a fost ars de tătari în 1513, de otomani în 1538, de trupele imperiale rusești în 1686, a fost lovit de ciumă în 1734, a supraviețuit tuturor acestor tragedii și a devenit centru cultural și economic. Există dovezi arheologice ale așezărilor din zona Iașilor datând din secolele VI-VII și VII-X; aceste așezări conțineau case dreptunghiulare cu cuptoare semicirculare. De asemenea, multe dintre vase (secolele IX-XI) găsite în Iași aveau o cruce, indicând potențial că locuitorii erau creștini.

Fiind milenari, viața nu este ușoară pentru toată lumea. Deși unii oameni s-au născut independenți din punct de vedere financiar sau într-o clasă superioară, alții care caută un stil de viață și oportunități mai bune, emigrează de obicei.

Șomajul a fost o problemă înainte și după pandemie. Singura diferență este că mulți oameni au rămas fără locuri de muncă după ce a început pandemia.Întrebarea importantă este, de ce sunt atât de mulți șomeri în România? Acest lucru este ușor de răspuns: nu există destule locuri de muncă „reale” în România.